Dupa tramvaie si baieti nu se alearga, se asteapta
De cand am descoperit tramvaiul 41 in Bucuresti mi-am dat seama ca celor care au facut reclama aia cu Danone pentru o viata mai sanatoasa, nu le-a fost prea greu sa vina cu acea idee.
Chiar nu inteleg graba asta de a prinde tramvaiul de parca viata lor ar depinde de acel tramvai care tocmai vine sau sta sa plece. Pentru ca daca este un lucru care merge bine in Bucuresti, acela e tramvaiul 41. Circula la propriu din 2 in 2 minute, nu ca in Oradea sau Timisoara, din 10 in 10 minute. Si de aceea mi se pare super haios sa vad oamenii aleargand disperati dupa tramvai, un batranel facand slalomuri printre masini, o batranica incercand sa se strecoare prin gardul de protectie, gasca de baieti care abordeaza metode cat mai cool de a sari gardul, domnul burtos care isi trece pe rand cate un picior peste gard avand grija sa nu se loveasca la ^%&%.
Si as mai fi eu. Care beneficiez de programul de sanatate prin faptul ca trebuie sa trec un pasaj subteran sa ajung la tramvai. Asa ca in fiecare dimineata compensez caloriile urmatoarei ciocolate alergand pe scari pentru a-l prinde. De ce alergand? Pentru ca oricat de ardeleanca as fi, graba asta se pare ca e molipsitoare. Atat de molipsitoare incat intr-o zi m-am strecurat si eu prin gard – chestie super buna de control al greutatii pentru cei care n-au fuste/pantaloni etalon ca mine, iar ieri m-am surprins alergand pe Ghencea dupa tramvai de parca viata mea chiar ar depinde de acel tramvai…
Sportul este sanatos!
foarte bine spus. imi place ce shi cum scrii si astept sa vad ce vin in continuare. si cred ca daca la sfarsit ai pune tot ce ai postat cap la cap cred ca ai face o carte de minune.
si foarte buna fotografia care ai postat-o